Rubrica „Bine de știut” va răspunde, pe parcursul a 52 de ediții, unor întrebări frecvente despre credința ortodoxă și despre aspectele practice ale vieții religioase, oferind explicații clare, accesibile și bine fundamentate. Vom folosi ca surse principale Sfânta Scriptură, Catehismul ortodox, Liturghierul și Tipicul, precum şi scrieri ale Sfinților Părinți (în special Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Nicolae Cabasila, Sfântul Simeon al Tesalonicului și alții).
Iconostasul este peretele împodobit cu icoane care desparte Sfântul Altar de naos. Cuvântul provine din limba greacă (eikonostasion) și înseamnă, literalmente, „locul icoanelor”.
La prima vedere, iconostasul pare să fie o despărțire între altar și restul bisericii. În realitate, el exprimă tocmai legătura dintre Biserica văzută și Împărăția lui Dumnezeu. Icoanele așezate pe el ne arată că în Sfânta Liturghie nu suntem singuri: împreună cu noi se roagă, în chip nevăzut, Maica Domnului, îngerii și toți sfinții.
În centrul iconostasului se află Ușile Împărătești, prin care se face intrarea și ieșirea în timpul anumitor momente ale slujbelor. Ele se numesc astfel deoarece prin ele se aduce și se vestește taina Împărăției lui Dumnezeu.
Pe Ușile Împărătești sunt reprezentate, de regulă, Buna Vestire și cei patru Evangheliști. Deasupra lor se află, de obicei, icoana Cinei celei de Taină, iar în partea superioară a iconostasului sunt așezate alte icoane care alcătuiesc o adevărată mărturisire vizuală a credinței Bisericii.
În partea de jos se află icoanele împărătești: în centru, Hristos, iar în partea opusă, Maica Domnului cu Pruncul. Alături se află icoana hramului bisericii și icoane ale altor sfinți.
Iconostasul ne învață astfel că Biserica nu este doar comunitatea oamenilor de pe pământ. Ea cuprinde cerul și pământul, pe cei vii și pe cei adormiți, pe îngeri și pe sfinți, uniți în Hristos.
Când privim icoanele iconostasului, suntem chemați să ne amintim că ținta vieții creștine nu este lumea aceasta trecătoare, ci Împărăția lui Dumnezeu.
„Voi sunteți împreună-cetățeni cu sfinții și casnici ai lui Dumnezeu.”(Efeseni 2, 19)
Înțelepciunea Sfinților Părinți
„Icoana este o călăuză spre ceea ce este reprezentat.” (Sfântul Ioan Damaschin)
• Iconostasul este peretele cu icoane dintre altar și naos.
• El nu reprezintă o separare absolută, ci legătura dintre Biserica de pe pământ și Împărăția lui Dumnezeu.
• Ușile Împărătești au o importanță deosebită în desfășurarea slujbelor.
• Icoanele iconostasului ne pun înainte pe Hristos, Maica Domnului, îngerii și sfinții.
• Prin icoane, Biserica ne amintește că suntem chemați la comuniune cu Dumnezeu și cu sfinții Săi.
Când privesc icoanele din biserică, îmi amintesc că sunt chemat să devin și eu „împreună-cetățean cu sfinții” și să trăiesc încă de aici viața Împărăției lui Dumnezeu?
